În această ediție specială, Vasile Iliuț, primarul orașului Vicovu de Sus, județul Suceava, ne împărtășește viziunea sa despre o comunitate care prosperă prin credință, unitate și muncă dedicată. Aflăm cum orașul situat la granița cu Ucraina a devenit un exemplu de dezvoltare spirituală și economică, în ciuda contextului tensionat generat de războiul din apropiere.
Inima lui Dumnezeu pentru oameni
Oamenii au nevoie tot mai mult să audă Cuvântul lui Dumnezeu și pentru asta trebuie ca cineva să le vorbească, mai ales dacă ei nu calcă pragul unei biserici. De câțiva ani, în diferite orașe din România, un creștin originar din județul Suceava merge pe stradă și vorbește despre Domnul Isus Hristos. Cătălin Moldovan spune că nu face decât să aplice ceea ce a învățat din Scriptură.
Cătălin Moldovan: „Oameni buni, am venit din Bucovina și vrem să vă aducem o Veste Bună: Isus Hristos a fost Acela care a murit pentru noi acum 2000 de ani și prin jertfa Lui, prin sângele Lui suntem iertați. Trebuie să venim la Dumnezeu pentru că lumea în care trăim este o lume plină de mizerie și de păcat, plină de avorturi, de țigări și de droguri. Oamenii risipesc banii la jocuri de noroc. Oamenii au nevoie să vină la Hristos pentru că numai El este Cel care are răspuns pentru viața fiecăruia.”
Acesta este mesajul pe care Cătălin Moldovan îl duce din oraș în oraș, în misiunea de vestire a Evangheliei în toată țara. În această lucrare, este însoțit de câțiva frați în credință. Într-un an calendaristic ei merg prin toată țara, în orașele reședință de județ.
Cătălin Moldovan: În echipă suntem patru frați. Eu sunt de la Suceava, îl am pe fratele Remus de la Bacău, Florin de la Baia Mare și Sorin de la Bistrița. Ne adunăm, ne întâlnim toți aici, la mine, în dimineața plecării ne suim în mașină și mergem în circuit în diferite orașe. Luăm cinci-șase-șapte-opt orașe reședință de județ prin care mergem în funcție și de resursele pe care le avem.
Întotdeauna oamenii au avut nevoie de Evanghelie, dar acum se observă asta mai mult ca niciodată, spune Cătălin Moldovan, referindu-se la creșterea imoralității. Bisericile ar trebui să reconsidere ideea de misiune și să iasă dintre ziduri, iar tinerii sunt încurajați să vorbească despre Dumnezeu în stradă.
Conferința Yeshua 2024 - „Crucea Lui”
La finalul anului 2024, o nouă ediție a conferinței „Yeshua” a avut loc în Timișoara, în organizarea Bisericii „Harvest”. Evenimentul s-a desfășurat în Catedrala Romano-Catolică „Preasfântă inimă a lui Isus”, iar tema a fost „Crucea Lui”. Organizatorii au dorit să atragă atenția asupra importanței jertfei lui Isus pentru viețile noastre și asupra semnificației crucii.
Cristian Mariț, pastor, Biserica „Harvest” – Timișoara: Este nevoie ca acolo unde ești, fie că-i cămăruța ta sau un loc de închinare public, să te pui în genunchi înaintea lui Isus și să-i spui: „Isuse Hristoase, ajută-mă să conștientizez ceea ce ai făcut Tu la cruce pentru mine și nu mă lăsa să tac. Ajută-mă să pot să spun și altora. Sunt gata să-mi iau crucea și să Te urmez în fiecare zi”.
Tematica întâlnirii a fost structurată pe trei direcții referitoare la crucea lui Hristos: spre cruce, la cruce și de la cruce.
Cristian Mariț: Am dorit să transmitem că scopul lui Isus Hristos nu a fost încheiat pe deplin în momentul în care un creștin este mântuit, ci există viață după momentul nașterii din nou, o viață trăită împreună cu Hristos pe care trebuie să ne-o asumăm și să o trăim în conformitate cu ceea ce El dorește pentru noi și să umblăm de la cruce împreună cu Cel ce a stat pe cruce.
Rei Abrudan, pastor, Biserica „Via”, Cluj-Napoca: Partea mea a fost să ațintesc privirile spre cruce. Povestea crucii începe cu povestea Mielului, a Mielului care a fost jertfit cu ocazia Paștelui Evreiesc.
Raul Todinca, pastor, Biserica „Harvest” – Arad: Am vorbit despre impactul crucii și despre faptul că la cruce putem să vedem inima Domnului Isus Hristos, putem să vedem lucrarea Lui de ispășire și putem să vedem felul în care El a legat ucenicii Lui de El prin sacrificiul Său.
Conferința de post și rugăciune PrayZ 2025 - Un parteneriat între generații
Generația Z este reprezentată de tineri născuți între anii 1997 și 2012, care sunt expuși la informații contradictorii, valori inversate și ambiguitate morală. Pe de altă parte, ei sunt generația creativă, entuziastă și cu un curaj incredibil. Din dorința de a veni în întâmpinarea nevoilor acestor tineri, mai multe asociații creștine organizează de câțiva ani conferința de post și rugăciune „PrayZ”. Ediția a patra a evenimentului s-a desfășurat în luna ianuarie, la Timișoara.
Nelu Suciu, director, Asociația „Alege Viața” România: Generația aceasta e foarte diferită de altele, dar în același timp cu aceleași nevoi. Modul de a căuta să le împlinească e diferit. Și atunci când vin împreună în comunitate se simt încurajați și învață unii de la alții. Am văzut de-a lungul celor patru ani, de la primul eveniment, că este un interes mai mare pentru implicare și în campusurile universitare unde lucrăm noi, dar am auzit și de la alte organizații același lucru.
Atunci când acești tineri Îl vor cunoaște pe Domnul Isus, vor avea un mare impact în societatea actuală. De asemenea, este nevoie să se creeze un parteneriat între generații.
Ionuț Cuceuan, director executiv, Asociația „Wycliffe” România: Încercăm să-i mobilizăm și să le prezentăm proiecte de implicare concrete, pe termen scurt, mediu, dar să înțeleagă că au un loc și au valoare și se pot implica în orice, să facă parte din lucrarea lui Dumnezeu.
Rafael Năstase, Fundația creștină „O.M. România”: Este nevoie de un parteneriat între generații. pentru a forma împreună o „armată” de oameni care să meargă și să câștige generația aceasta cu Evanghelia.
Una dintre stațiile de rugăciune organizate la conferință a fost deosebită, fiind gândită pentru această generație Z. Ideea a plecat de la un sondaj pentru a afla care ar fi cele mai mari probleme ale generației. Și au fost identificate patru: anxietatea, probleme cu familia, vicii și imaginea de sine. Participanții au fost încurajați să-și mărturisească frământările și au scris pe bilețele rugăciunile pe care doresc să le aducă înaintea lui Dumnezeu.
Conferința „Energia” - inspirație pentru lucrătorii cu copiii sau importanța ucenicizării copiilor
O dată la doi ani, „Europe's Children” organizează conferința „Energia”, în diferite orașe ale Europei, pentru echiparea și formarea lucrătorilor cu copiii din bisericile locale. Ediția 2024 a avut loc în România și a fost găzduită de Biserica „Centrul Creștin Emanuel” din București. Au participat învățători de copii și misionari din 17 țări europene care au prezentat metode pentru a ajunge mai eficient cu Evanghelia la cei tineri.
Efren Portillo, director, Kidz România: Chiar numele spune că trebuie să fie acest „dunamis”, energie împuternicită de puterea Duhului Sfânt pentru a câștiga această generație pentru Hristos. E urgent să ne implicăm în această lucrare pentru cei cu vârsta de până la 16 ani din bisericile noastre.
Mindy Benintendi, „Europe's Children”: În trecut, poate am crezut ca și creștini, că biserica este pentru adulți. Nu realizăm cât este de important să începem să ne ucenicizăm copiii de când sunt foarte mici. Ei învață puțin câte puțin, pe măsură ce le dăm învățătură, pe măsură ce îi lăsăm să experimenteze în clasă ce înseamnă să umbli cu Dumnezeu, pe măsură ce văd în familia lor ce înseamnă să trăiești pentru Dumnezeu zi de zi.
Tamara Henkes, Muntenegru: Sperăm să inspirăm oamenii să înceapă să slujească următoarei generații, deoarece copiii nu sunt biserica de MÂINE, ei sunt biserica de ASTĂZI!
Tece Entsminger, director, „Europe's Children”: Există o mișcare numită „fereastra 4-14”, care arată că peste 80% dintre oamenii care Îl cunosc pe Isus, sunt cei care au între 4 și 14 ani. Și nu putem ignora acest lucru.
Eveniment „Cartea Cărților” - Între modele reale și imaginare
Biserica Baptistă „Betania” din Șimleu Silvaniei, județul Sălaj, a găzduit un eveniment „Cartea Cărților”, sub genericul „Eroii Bibliei”. Organizatorii au ales acest titlu fiind inspirați de episodul cu același nume, din sezonul 5 „Cartea Cărților”. Au venit împreună oameni din mai multe adunări, din mai multe generații, pentru a sluji aceluiași Tată. Cei peste 100 de copii s-au bucurat să petreacă timp împreună și să afle că în Biblie sunt oameni reali care le pot fi modele.
Delia Marcela Remeș, organizator: Cel mai greu în aceste timpuri este să facem Cuvântul lui Dumnezeu să fie parte practică din viața copiilor, în condițiile în care tentațiile sunt foarte mari și diverse. Cum să facem să ia modele din Biblie, din Scriptură. Ca să le ia trebuie să le cunoscă. Este foarte frumoasă funcționarea în „trup”. În filmulețul pe care l-am văzut era vorba despre faptul că fiecare are anumite daruri. Și în Trupul lui Hristos fiecare are câte un dar.
Pentru că Biblia nu este o carte învechită, pentru că ea ne oferă modele, în cadrul evenimentului, participanții au făcut cunoștință cu câțiva eroi ai Bibliei. Mai sunt eroi în zilele noastre? Fiecare copil a primit răspuns. Dumnezeu caută și azi copii și adulți care sunt dispuși să Îl asculte și să împlinească planul Lui, de dragul Lui, prin ascultare. Copiii au putut să Îl identifice pe Domnul Isus, cel mai mare erou.
Informații difuzate în edițiile „Știrile Alfa Omega”.
Articolul a fost publicat în revista Alfa Omega TV Magazin (anul 15, nr. 2), din martie - iunie 2025, cu tema „Vremuri de restaurare”. Mai multe despre revistă și despre cum te poți abona: https://alfaomega.tv/revista
(Cindy Jacobs, cofondator „Generals International” - SUA)
Biblia este manualul de „ce trebuie făcut” când vine vorba de transformarea națiunilor. Pentru a ajunge în acel punct, trebuie să învățăm cum să fim reformatori și să înțelegem care este perspectiva biblică asupra lumii. Pentru a ne îndeplini misiunea de a învăța națiunile, trebuie să învățăm cum să facem asta.
De-a lungul secolelor, reformatorii au fost întemnițați, martirizați, persecutați și batjocoriți și totuși au continuat să meargă mai departe. Ei au îndreptat mari nedreptăți, cum ar fi sclavia și dreptul la vot pentru femei. Oamenii au mărșăluit împotriva nedreptății și s-au ridicat împotriva legilor Jim Crow și a rasismului.
Noi stăm pe umerii lor.
***
Când vorbim despre invadarea întăriturilor vrăjmașului, trebuie să știm care sunt aceste întărituri și cum să le recunoaștem! Acest lucru implică... studiu și elaborarea de strategii. Nu putem aștepta să vină trezirile și apoi să începem să mijlocim.
Există multe întărituri instalate în diferite sectoare ale societății, în unele cazuri, de secole întregi! Putem să le deplângem cât vrem, dar asta nu va schimba niciodată lucrurile până când nu privim la rădăcinile nelegiuite ale modului în care au crescut.
Multe națiuni au experimentat treziri, doar pentru a ajunge să fie capturate de socialismul de extremă-stânga. Satana continuă să lucreze la imaginea de ansamblu a națiunilor în timp ce noi suntem ocupați cu Biserica. Chiar dacă suntem plini de foc și ocupați cu mântuirea sufletelor, trebuie să înțelegem mereu că atât trezirea, cât și reforma, trebuie să meargă mână în mână.
***
În anii ’60 am experimentat o mare trezire numită Mișcarea „Jesus People”. Cu toate acestea, în aceeași perioadă, rugăciunea și citirea Bibliei au fost scoase din școli. Trebuie să învățăm atât să ne rugăm, cât și să acționăm - să devenim „activiști în rugăciune”. Trebuie să veghem asupra națiunilor noastre cu mult timp înainte ca Satana să-și pună în acțiune strategiile.
Bunul nostru prieten, David Barton, a studiat efectele scoaterii rugăciunii din școlile publice și a constatat că marea problemă din acea perioadă era că copiii trăgeau unii în alții cu hârtie umezită de salivă (suflau bucăți de hârtie umezită și mototolită folosind ca proiectil un pai).
Astăzi, problemele sunt copiii care aduc arme la școală și se omoară între ei! Rugăciunile a milioane de elevi și citirea Bibliei la ore au menținut etica morală în clasele noastre.
(Vasilică Croitor, director executiv, „Alianța pentru răspândirea Evangheliei acasă” - AREA)
„Alianța pentru răspândirea Evangheliei acasă” - AREA
După ce am lucrat mulți ani de zile cu Agenția Penticostală de Misiune Externă și am căutat să mobilizăm Trupul lui Hristos pentru misiune externă, și slavă Domnului că s-au deschis multe uși, există acum o înțelegere mai profundă a fenomenului misionar. Dumnezeu ne-a vorbit că, în același timp, trebuie să construim un departament de misiune internă, pentru că mulți ani de zile misiunea internă în România a fost susținută și chiar coordonată în anumite aspecte de proiecte externe, de oameni care au venit din afara țării. Au fost „Alege Viața”, „Campus Crusade for Christ”, „Billy Graham Association”, „Luis Palau”, „Reinhard Bonnke” și alții care au venit din exterior și au făcut campanii de evanghelizare. Este vremea, după 35 de ani de la Revoluție, ca Biserica din România să aibă viziunea, să mobilizeze, să organizeze, să dea direcție pentru evanghelizare. Și mă bucur că cel puțin în cadrul Cultului Penticostal există acest departament, „Alianța pentru Răspândirea Evangheliei Acasă”. Sunt șapte pastori dintre oamenii reprezentativi din țara noastră care coordonează acest proiect de evanghelizare la noi în țară. Ne-am uitat inițial la zonele cele mai puțin evanghelizate și avem un proiect intitulat „România 100%”, dar desigur că lucrăm la dezvoltarea multor altor unelte și strategii de evanghelizare.
De ce misiune internă?
Eu fac o diferențiere între misiunea externă și evanghelizarea internă. Îmi place să văd misiunea ca fiind traversarea unor granițe culturale, sociale, economice, lingvistice și așa mai departe, pentru că asta ne ajută puțin ca să înțelegem statutul misionarului care pleacă în altă țară și a evanghelistului care lucrează în regiunea, în națiunea, în cultura lui. Desigur, cuvântul misionar în sine înseamnă, de la origine, un apostolos, adică unul trimis, și acoperă ambele dimensiuni. Totuși, pentru claritate și o comunicare mai eficientă, este util să facem distincția între misiunea externă și evanghelizarea internă.
Vorbind despre misiunea externă, acolo lucrurile sunt clare. Oamenii care merg în misiunea externă sunt cei care au o chemare foarte specifică, oameni care învață o altă limbă, care se adaptează într-o altă cultură, care se desprind de țara lor, care merg pe termen lung să slujească într-un alt context. Când vine vorba însă despre evanghelizare, de ceea ce facem local, regional, național, noi recunoaștem că tot Trupul lui Hristos este chemat să depună mărturie despre Hristos, tot Trupul lui Hristos este chemat să slujească în lucrarea de evanghelizare. Desigur, unii au dar de evanghelist și evanghelistul în Sfânta Scriptură nu este cel care face singur evanghelizare, ci este unul care iarăși mobilizează Biserica și o pregătește și o capacitează să poată fi eficientă în evanghelizare. Și aceasta este așteptarea noastră prin AREA, să construim strategii, să pregătim resurse, canale de lucru și să mobilizăm bisericile.
Hristos în noi nu poate să rămână ascuns
Dacă Hristos locuiește în noi prin Duhul Sfânt, dacă El ne-a schimbat viața, automat „fișa postului” nostru este că suntem „o cetate așezată pe un munte înalt”. Credinciosul este chemat acum să lumineze pentru Hristos. Problema este că Biserica nu a știut întotdeauna să-i echipeze pe oameni. Credincioșii care vin la Domnul recent au focul, au pasiunea, imediat vor să spună despre ceea ce Dumnezeu a făcut în viața lor. Un om recent întors la Hristos este deja un evanghelist pasional. Problema este că dacă el nu e echipat, nu e pregătit, va porni fără experiență, cu imaturitate, poate nu va putea să răspundă întrebărilor oamenilor, nu va ști cum să reacționeze când oamenii îl resping, pentru că în lucrarea de evanghelizare este și multă respingere și multă răutate cu care oamenii se confruntă. Și atunci, pornind cu entuziasm și pasiune, dar nefiind echipat și pregătit, în fața acestor obstacole va avea tendința să se retragă în carapacea lui și să-și găsească un loc confortabil în biserică și să devină un consumator de slujbe. De aceea, noi avem datoria să echipăm Trupul lui Hristos, mai ales că toate statisticele spun, toate cercetările spun că cei mai buni evangheliști sunt cei care s-au întors la Domnul de curând, doar că ei trebuie să fie echipați. Dacă Biserica ar putea să le dăruiască acestora unelte simple, să-i introducă într-un sistem de formare... Și vreau să accentuez un element foarte important. Noi nu avem încă dezvoltat suficient de bine în România conceptul de ucenicie în evanghelizare. Noi ne gândim la ucenicie doar în termenii dobândirii disciplinelor spirituale, a-L cunoaște pe Hristos, a ajunge la maturitate în credință. Ori asta este doar o parte a uceniciei. Creștinul este un mărturisitor și atunci ucenicia ar trebui să aibă în mod distinct și acest element al evanghelizării.
Articolul a fost publicat în revista Alfa Omega TV Magazin (anul 14, nr. 6), din noiembrie - decembrie 2024, cu tema „Sunt o ființă nouă în Hristos”. Mai multe despre revistă și despre cum te poți abona: https://alfaomega.tv/revista
